"Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul Transilvaniei (1940-1944)"

Scurt fragment din carte:

       "Dându-şi seama de situaţia grea în care se află România şi dorind să profite de izolarea acesteia pe plan internaţional pentru satisfacerea revendicărilor lor teritoriale, cercurile guvernante hortyste şi-au intensificat, la sfârşitul lunii iunie 1940, campania revizionistă împotriva României. În acest scop, la 27 iunie, a avut loc la Budapesta o şedinta a guvernului ungar la care s-a hotărât să se acţioneze cu toate mijloacele pentru ca România să fie “constrânsă să satisfacă pretenţiile teritoriale ungare”; în acelaşi scop, Consiliul Superior al Apărării Naţionale a declarat mobilizarea generală şi a ordonat desfăşurarea treptată a unor mari unităţi militare spre frontiera cu România. Totodată, în zilele următoare, personalităţi politice ale regimului horthyst şi-au intensificat contactele şi schimburile de opinii cu reprezentaţi ai celui de-al treilea Reich în vederea obţinerii consimţământului acestuia pentru un atac armat împotriva României şi, eventual, a unui sprijin militar nazist.
       Convins de eşecul unei acţiuni militare declanşate pe cont propriu de Ungaria împotriva României, Hitler a căutat în repetate rânduri să descurajeze guvernul ungar de la un asemenea pas nesăbuit. Fuhrerul i-a împărtăşit şi lui Ciano aprecierile lui potrivit cărora într-un eventual conflict cu România, “dacă Ungaria ar ramâne singură, ţinând seama atât de înzestrarea ei pentru război cât şi de alte aptitudini, succesul ei nu este deloc sigur”, iar Ribbentrop i-a spus-o deschis lui Sztoyai: “În cazul izbucnirii unui conflict (între Ungaria şi România - n.n.), începutul lui poate fi prevazut, dar desfăşurarea lui ulterioară ar deveni deja îndoielnică, iar sfârşitul ar putea echivala cu o catastrofă”."