Propaganda ateistă, cu vorba şi cu palma |
Articole - Perioada contempoarană | |
de L.D. Grigorescu O sinteza informativa adresata Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în octombrie 1948 a furnizat, din câte am înteles, datele pe baza carora s-au purtat discutiile în cadrul sedintei Secretariatului C.C. al P.M.R. din 25 noiembrie. Documentul evidentiaza cele mai importante reactii provocate de "cruciada" ateista declansata de directiva Ministerului Invatamântului din septembrie 1948. Sfinti noi cu barba *Pe unde i-a suflat Dumnezeu omului viata? *"Copiii nostri vor creste ca vitele" *Bisericile crestine se sprijina între ele *Gheorghiu-Dej recunoaste: "Avem în partid o masa care are sentimente religioase" Autorii sintezei, surprinsi de vigoarea nemultumirilor manifestate la nivelul întregii tari, încearca sa acrediteze ideea ca totul s-ar datora faptului ca "aceste masuri au trebuit sa fie aplicate de corpul profesoral vechi si plin de toate pacatele regimurilor trecute", si nu atasamentului populatiei fata de traditile crestine. Este evidentiata apoi vina ministerului, care transmisese dispozitiile sale fara nici un fel de instructiuni precise. Mai mult, unul dintre demnitarii ministeriali afirmase cu lipsa de raspundere "ca icoanele se pot face uitate cu ocazia curateniei prin scoli, iar în locul lor s-ar putea pune tablourile conducatorilor nostri". Si pentru a arunca paie pe foc, în câteva scoli din judetul Romanati s-au pus "tablourile lui Marx, Engels etc. în acelasi loc unde au fost icoanele, fara explicatii, dând posibilitatea copiilor sa spuna acasa ca în locul icoanelor vechi sunt acum sfinti noi, cu barba". Un episod de-a dreptul scandalos s-a produs în judetul Vâlcea. Delegatul ministerului, Hersovici, a tinut o conferinta în fata cadrelor didactice. El "s-a apucat sa discute amplu problema existentei sau inexistentei lui Dumnezeu, insistând ca Dumnezeu nu exista". Si pentru a fi cât mai convingator, "a combatut religia, care spune ca omul a fost facut de Dumnezeu. In timpul acestei expuneri a întrebuintat expresii nepotrivite, ba unele chiar triviale, spunând ca se pretinde ca omul a fost facut din lut, caruia Dumnezeu i-a suflat viata. Dupa cum se stie, omul are mai multe gauri. Se pune atunci întrebarea: pe care gaura i-a suflat Dumnezeu omului viata. Si apoi, daca omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, va închipuiti cum este creatorul lui . De remarcat ca majoritatea celor prezenti erau religiosi. Dupa terminarea conferintei, atât în sala printre ascultatori, cât si în orasul Râmnicu Vâlcea, s-a iscat "o întreaga vâlva si nemultumire asupra felului cum a vorbit responsabilul ministerului si se comenta ca el si-a batut joc de religia crestina, pentru ca este evreu". Au fost si alte cazuri, la fel de grave, ca în comuna Balcesti, jud. Arges, unde s-au distrus icoanele în fata elevilor, spunând ca asa e ordin de la P.M.R". Zidul nemultumirilor In afara acestor "cazuri nefericite", de "lipsa de abilitate", sinteza din care am citat cuprinde o sumedenie de exemple concrete ale rezistentei populatiei fata de masurile luate de autoritati. Autorii documentului erau indignati pentru ca toate acestea "au dat posibilitatea reactiunii ca în unele locuri sa se creeze o stare de spirit contra regimului, pe care apoi s-o speculeze în favoarea ei, erijându-se în aparator al credintei". Astfel, "în judetele Pragova, Muscel, Tecuci, unii învatatori au scos icoanele în mod demonstrativ în fata elevilor, provocând perturbari printre elevi si parinti". In judetul Tecuci, comuna Rachitoasa, "circa 10-12 chiaburi" au luat "icoanele de la scoala si împreuna cu învatatorul demonstrativ prin sat au dus icoanele la biserica, spunând ca la scoala nu mai e voie sa le tina". Au fost si cazuri de nesupunere. Profesoara de filosofie, Silvia Oprica, de la Scoala teoretica de fete din Calarasi, "a continuat sa faca rugaciuni cu elevele si dupa ce directoarea i-a atras atentia". Ibvatatoarea Clara Racovita, din Husi, "a spus elevilor sa se duca la biserica sa faca ora de religie duminica dupa-masa". La Cluj, în unele scoli medii, "elevii s-au ridicat la terminarea cursului si au început sa se roage", iar în Bihor, "copiii umbla din casa în casa pentru a înscrie elevii la orele de religie", ce urmau sa se tina la biserica. Dar un fapt cu totul suparator era acela sa UFDR-istele de la tara (membrele Uniunii Femeilor Democrate din România, organizatie creata si îndrumata de comunisti), cum a fost cazul celor din judetul Tecuci, ba chiar si "o buna parte din membrele de partid satence au cerut repunerea icoanelor în scoli". "In comuna Baraolt (Trei Scaune), în timpul sedintei [organizatiei UFDR], unele femei au izbucnit în lacrimi, spunând: Copiii nostri nu mai învata religia la scoala si vor creste ca vitele . Chiar în sedinta tinuta la C.C. cu responsabilii comisiilor de femei din birourile judetene s-a cerut înapoierea icoanelor, întrucât [se] întâmpina greutati în munca în urma acestei actiuni". Problema este destul de grava, din moment ce astfel de fenomene avusesera loc si în sânul altor organizatii: U.T.M., U.P.M. (Uniunea Populara Maghiara), Frontul Plugarilor etc. Circulara episcopului Reactii puternice s-au petrecut în lumea clerului, de la înaltii ierarhi ai bisericii, pâna la modestii preoti de tara. "In judetul Falciu, episcopul Grigore Leu, într-o sedinta regionala cu preotii din patru judete, a spus ca daca s-a suspendat ora de religie în scoli, preotii sa predea ore de religie copiilor în biserica". Episcopul de Buzau a mers si mai departe: "a dat o circulara ca pâna la aparitia unei dispozitii oficiale, preotii sa întocmeasca tabele cu copii ce trebuie sa urmeze cursurile, amenajând sali de clasa unde sa înceapa scoala pe cicluri materialul de predare fiind cel bisericesc, atragând atentia ca nu admite nici o lipsa". In judetul Braila, aceasta circulara "cere preotilor sa duca munca din casa în casa cu parintii copiilor mici si mari, pâna la 18 ani, sa vina la biserica pentru a li se preda cursuri". Fostul mitropolit al Sucevei, Emilian, a emis si el o circulara, "dând dispozitie preotilor sa organizeze cursul de religie, fie în biserica, fie la ei acasa sau oriunde au posibilitatea, chiar si în caminele culturale". In comuna Joseni (Buzau) "s-a luat în acest scop sediul Frontului Plugarilor". Sinteza informativa retinea si faptul ca "în Bihor si Arges, preotii fac propaganda ca fiecare sa faca din casa sa o biserica ..." "Frontul unic" între biserici Autorii documentului nu ezitau sa aprecieze ca "din partea reprezentantilor înalti ai Bisericii ortodoxe (episcopi, mitropoliti etc.) s-a pornit o actiune organizata antiguvernamentala pe chestia religiei, ceea ce duce la concluzia ca aceasta campanie are în cel mai rau caz aprobarea, daca n-a fost chiar initiata de patriarh. In aceasta privinta credem ca trebuie intervenit pentru a face ca Biserica ortodoxa sa înceteze cât mai repede actiunea pe care o duce. Aceasta este cu atât mai necesar, cu cât faptele arata ca în aceasta privinta s-a încheiat un fel de front unic între Biserica ortodoxa si cea greco-catolica si romano-catolica". Ingrijorarea era cumva explicabila; lucrurile se complicasera si mai mult în prima jumatate a anului 1949. Aflam dintr-un proces-verbal al Sedintei Secretariatului C.C. al P.M.R. din 16 mai 1949 ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, V. Luca, Teohari Georgescu, Lotar Radaceanu, I. Chisinevschi si Al. Moghioros au discutat Problema agitatiilor din rândul catolicilor. Celor prezenti si se pusese la dispozitie un document (Raport în legatura cu defasurarea pelerinajului din Simleu-Ciuc si despre concursurile culturale în judetele secuiesti 29 mai 7 iunie), în care se sublinia faptul ca traditionalul pelerinaj la Simleu-Ciuc al credinciosilor catolici luase în acel an caracterul unei "manifestatii politice de mase", iar "rolul principal în mobilizarea credinciosilor l-a jucat episcopul Márton Aron". Raportul preciza ca scopul "urmarit de clerul catolic sub semnul caruia sa se desfasoare pelerinajul a fost apararea religiei". Raportul tinea sa precizeze ca "se observa un ajutor reciproc între Biserica romano-catolica si cea ortodoxa mai ales între acea parte a ortodocsilor care au fost adusi cu unificarea bisericilor din partea greco-catolicilor". Dar la fel de periculos pentru autoritatile comuniste era si faptul, sesizat în raport, ca "majoritatea zdrobitoare [a învatatorilor din zona secuiasca] a actionat fatis sau camuflat contra noastra, sprijinind în acelasi timp clerul catolic, cu care este legat cu trupul si sufletul". Dar care este substratul ofensivei anticatolice declansate de comunisti? Aflam din amintitul proces-verbal al sedintei Secretariatului din 16 mai 1949. "A. Pauker arata ca s-a cerut sa gasim elemente pentru a rupe relatiile cu Papa pe baza unor infractiuni de drept comun pe care popii catolici le savârsisera trafic de valuta etc. Tov. Luca arata ca în afara de încurajarea tendintei antipapale în rândul preotilor catolici, trebuie luate masuri... Tov. Gheorghiu... Este necesar sa luam o serie de masuri pentru a combate influenta preotilor catolici... Sa se sublinieze sarcina de a izola vârfurile bisericii romano-catolice de restul popilor. Prima masura care a fost plata salariilor [de catre stat] a avut efect si s-a observat o spartura între cei care nu s-au suous dispozitiilor sefilor si au primit salarii. Trebuie continuat mai ferm pe aceasta linie, la care sa se adauge o actiune de a grupa pe preotii care primesc salarii. In al doilea rând, trebuie gasite acuzatii contra capilor bisericii, în care sa fie caracterizati ca primesc instructiuni din partea unor cercuri straine, dusmanoase. Va trebui sa luam masuri tari si sa arestam câtiva capi, combinând aceasta cu gruparea celor care nu sunt de acord cu sefii lor. Va trebui o actiune îndrumata pe baza unui plan, în special în regiunile unde ei au reusit sa capete mai multa influenta (subl. ns.)". Concis, limpede, iata schema tuturor proceselor politice din acei ani. Prin astfel de procedee, sute de mii de oameni au populat cumplitele lagare si puscarii împânzite de comunisti în toata tara. In ceea ce priveste cinismul, niciodata n-a fost parca mai acasa la el ca în aceasta sedinta din 16 mai 1949. Gheorghiu-Dej recunoaste ca "avem în partid o masa care are sentimente religioase. Va trebui sa ducem o munca de lamurire..., sa ajutam pe acesti tovarasi sa se elibereze treptat de sentimente religioase. In ceea ce priveste popii, daca sunt gata sa lepede sutana si daca au convingeri materialiste, putem sa admitem sa ramâna în partid. Trebuie de asemenea sa facem exceptie cu acei pe care îi lasam sa ramâna preoti pentru nevoile noastre religioase, dar ei nu trebuie sa participe la sedintele organizatiilor de baza (subl. ns.)
|